Prima pagina  |   Noutati  |   Legaturi  |   Parohii Ortodoxe Brasov  |   Contact
Protopopiatul Ortodox Brasov: Protopopiatul Ortodox Brasov este condus de preot Danuț-Gheorghe Benga si cuprinde parohohiile din Brasov si unele din localitatile limitrofe. Protopopiatul Brasov face parte din Mitropolia Ardealului.
Prezentarea protopopiatului Structura administrativa Invatamant teologic Librăria Arhidiecezana
Va aflati aici: Prima pagina > Noutati


Manifestari dedicate Unirii Principatelor in Piata Unirii din Scheii Brasovului
24.01.2011  

Prilejuit de împlinirea celor 152 de ani de la evenimentul istoric al Unirii Principatelor Române, în 24 ianuarie a.c. în Piaţa Unirii a avut loc un act reparatoriu, căci în ultimii ani, atât sărbătoarea de la 1 decembrie cât şi 24 ianuarie ocolea acest spaţiu istoric prin ignoranţa autorităţilor sau motivaţii subiective. Din iniţiativa Fundaţiei Prima Şcoală Românesască, în acest an s-au organizat manifestările dedicate evenimentului, la care au participat elevii tuturor şcolilor braşovene, Junii Braşovului, obştea românească din Şchei şi membrii Fundaţiei,,Sf. Andrei”.

Manifestarea a început cu slujba de Te Deum oficiată de noul protopop al Braşovului, pr. Gheorghe Dănuţ Benga, însoţit de un sobor de preoţi (pr. Vasile Prodea, pr. Aurelian Reit şi pr. Vasile Oltean). Academicianul Alexandru Surdu (fiu al Şcheiului) a prezentat semnificaţia evenimentului, iar pr. prof. Vasile Oltean a evocat relaţiile românilor braşoveni cu Principatele. O impresionantă Horă a Unirii s-a încins prin particparea tuturor celor prezenţi. Manifestarea s-a încheiat prin vizitarea expoziuţiei dedicate evenimentului, organizate în cadrul complexului muzeal din Şcheii Braşovului, unde vizitatorii au putut vedea pentru prima dată documentele de epocă aflate în arhiva istorică a muzeului: caiete folclorice din vremea lui Cuza, scrise de dascălii braşoveni, cu texte poetice dedicare Unirii Principatelor; scrisori ale reprezentanţilor bisericii Sf. Nicoae adresate lui Cuza şi autorităţilor din Principate; documente privind gimnaziul ,,Andrei Şaguna” subvenţionat în vremea lui Cuza de Principate ş.a.

Manifestarea a fost bine apreciată de cei prezenţi, iar presa şi televiziunea locală, prezenete la eveniment, au transmis crâmpeie ale sărbătoririi, marcând importanţa ei.

Pr. prof. Vasile Oltean


Alexandru Ioan Cuza si Brasovul

Drumurile Unirii românilor au trecut totdeauna prin Brasov, pe aceleasi artere pe care le cunostea Mihai Viteazul, unindu-i pe români dupa ,,pohta ce-a pohtit’’ sau le cunosteau luptătorii unionisti care adunau la un loc doar Principatele Moldova si Muntenia pâna la realizarea Unirii celei Mari, Brasovul situandu-se la întalnirea drumurilor care duceau spre Moldova si Muntenia, iar personalităţile care se aflau în valtoarea acestor evenimente au devenit simboluri populare.

Sărbătorind astazi Unirea Principatelor, găsim prilej de popas sufletesc pentru a răsfoi în Scheii Brasovului, în bogata arhivă a Bisericii Sf. Nicolae, paginile documentelor acoperite de colbul istoriei, desluşind simboluri braşovene generate de aceste evenimente.

Prezenţa lui Al.I.Cuza la Braşov este unul din multiplele mărturii care au oferit în timp specatacolul bucuriei unioniste. Un prim popas al vitorului domn al Principatelor îl aflam în conditiile revolutiei paşoptiste, când împreuna cu “mai multi domni”veniti de pe Campia Libertatii de la Blaj, sunt găzduiti de brasoveni. O placă comemorativă de pe str. Poarta Schei nr.3, imortalizează acest eveniment consemnand ca “aici a fost sediul Casinei Romane, unde cu ocazia evenimentului revolutiei din 1848 au poposit personalitati de frunte ale vietii culturale si sociale din Tara Romaneasca si Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Radulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru...’’s.a., între ei si Alexasndru Ioan Cuza, care, împreună cu ceilalti invitati participa la “un prânz de cereaşe” de mai, în gradina protopopului Bonifatie Pitis din Schei, unde se năştea imnul “Desteapta-te Romane” prin prelucrarea cântecului “Din sanul maicii mele” de catre dascălul şi psaltul bisericii Sf.Nicolae, George Ucenescu, pe versurile întocmite cu această ocazie de poetul Andrei Muresianu. In aceeaşi lună Cuza este martor si colaborator la editarea, tot la Braşov, a celor doua documente, devenite platforme revolutionare:”În numele Moldovei, a omenirii si a lui Dumnezeu” si “Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, ambele formulate şi redactate de Vasile Alecsandri împreună cu revoluţionarii moldoveni şi munteni prezenţi la Braşov. În această efervescenţă, poetul muntean Eliade Radulescu editeaza la Brasov “Expatriatul”, un cotidian de puternică trăire unionistă.

Cuza cunoaşte atunci si eforturile brasovenilor si toate demersurile făcute de acestia către autorităţi pentru înfiinţarea gimnaziului. Ca urmare, după urcarea pe tron, în urma memoriului făcut de brasoveni (protopopul Ion Popazu, ziaristul şi profesorul George Baritiu s.a.), Cuza încuviinţează anual dania de 18.500 lei din partea Moldovei si 15.750 din partea Munteniei (total 500 galbeni), în baza cărora gimnaziul îsi completează cursurile la 8 clase, devenind ,,gimnaziu superior’’ recunoscut de autoritati în 13 octombrie 1860. Prezentând Domnitorului memoriul braşovenilor, Ion Maiorescu (căsătorit la Braşov în 1837 cu sora protopopului Ioan Popazu) ţinea să adauge : Recomandându-Vă cu toată căldura această petiţiune, subscrisul îşi ia libertatea de a vă ruga ca să nu perdeti din vedere că Brasovul, după poziţia sa geografică şi prin comerciul levantin sustinut de secoli prin negustorii români de acolo, a fost totdeauna punctul prin care s-a menţinut oarecari raporturi de unire între românii din Transilvania şi între Principate si că literatura română şi-a luat anceputul sau în Brasov, de unde cam pe la anul 1560 încoace din tipografia diaconului Coresie s-au răspândit prin Principate cele dintâi cărţi tiparite în limba româna’’. Se mai pastrează si azi în Schei ştampa reprezentând imaginea gimnaziului, realizata de Ion Maoiescu la Viena doar în 500 de exemplare si prezentată Principelul Cuza, alături de memoriul amintit. Sute de documente aflate tot aici redau implicaţiile pe care le-a avut aceasta subvenţie în viaţa spirituală a Braşovului. Gestul lui Cuza continua o tradiţie familiară scheienilor, care fuseseră sprijiniti de domnii de peste munţi prin impresioante privilegii mărturie fiind de cele peste 80 de hrisoave domnesti aflate în arhiva bisericii din Scheii Brasovului.

Mai multe caiete folclorice ale timpului, realizate în manuscris de dascalii brasoveni, reproduc versuri închinate voievodului Principatelor Unite şi momentului istoric pe care acesta îl simboliza. Un caiet folcloric început de Bratul Baiul, cunoscutul dascăl zârnestean, fost elev al scolii din Şchei şi continuat de nepotul sau, protopopul braşovean Bartolomeu Baiulescu, reproduce cele mai frumoase poezii patriotice ale timpului. Alături de ,,Ce e patria română’’ lansată pe Câmpia Blajului în vâltoarea paşoptistă de Ion Cavaler de Puşcariu şi ,,Limba română’’ a poetului George Sion, aflăm şi ,,Hora Unirii’’ a lui Alecsandri, copiată de dascalul brasovean în februarie 1859, deci la foarte putin timp dupa ce aceasta a fost lansată de Matei Millo, pe muzica lui Ioan Wachman ,în premieră, pe scena Teatrului National din Bucureşti cu ocazia numirii lui Cuza ca Domn al Principatelor(24 ianuarie 1859). Imnul este continuat de o ,,Horă’’ închinată ,,Prinţului românilor din 1859 Cuza Alexandrui Ioan I’’, dar şi de alte texte unioniste de mare popularitate. Nu poate fi lipsită de semnificatie parabola în versuri, intitulată ,,Plapoma de la gerul Bobotezei’’, cu referire evidentă la ziua de 5 ianuarie a alegerii lui Cuza, prin care, asemeni lui Moş Ioan Roată, cântaretul anonim îsi marturiseste teama ca Unirea Principatelor să nu fie furată de cei care ,,vor trage plapoma asupra lor’’..

Un alt manuscris inedit, este semnat de dascălul braşovean Dumitru Oprea în aceeasi perioadă a Unirii Principatelor. Cunoascuta ,,Horă a Unirii,, poarta aici titlul ,,Versul national în privinţa împreunării Principatelor’’, iar cele câteva zeci de poezii unioniste au conţinut similar, ceea ce conferă încă odată convingerea popularităţii de care se bucura evenimentul Unirii Principatelor în Transilvania.

În aceeaşi aureolă legendară se păstrează si ultimul popas brasovean al lui Cuza, după detronarea sa. Braşoveanul Th. Mateescu, pe una din filele de forzat ale unei cărti vechi din Schei (C.V.325) consemna: ,,1866 februarie 11. Ieram în Bucuresti, plcând de la mosia Valmuci, Valta Magra, unde ieram arendaş, ţiind si pădurea Ţovaratu cu D. Noici, ctitoria ce o luasem pe cinci ani cu 8000 de galbeni si mergând la Bucureşti am vazut căderea printului Cuzia, cuprinzându-l noaptea pe la 5 ore D. maior Lana (n.n. Lamy), care în urmă a devenit generalu şi l-a răpus arestu a-si da socoteală ca să afle că are datorie de 700 milioane lei - când în urmă Camera a proclamat de printu (pentru) amândouă Printipatele pe Filip I., fratele regelui Belgiei. s.s.Th. Mateescu”(grafie chirilica). La câteva zile, Cuza, însotit de prinţesa Maria Obrenovici a Serbiei, se găsea la Brasov, găzduit fiind de braşoveni în hotelul local (str. Lungă nr.l).Placa de pe faţada clădirii fostului hotel mai păstrează încă informaţia, facută din păcate în termenii regretabili ai timpurilor nu de mult apuse:”În această casă a locuit între 20 februarie si 4 martie 1866, în drum spre exil...Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite”.

In memoria evenimentelor de atunci, în Piaţa Uniririi,începând cu orele 12 va avea loc un bogat program festiv, deschis cu un ,,Te Deum,, şi Hora Unirii, urmat de vizitarea expoziţiei de documente închinate Unirii şi expuse în cadrul muzeului Primei Şcoli Româneşti (sala ,,Cartea factor de unitate naţională”).

Pr.prof. dr. Vasile Oltean



Sursa: Muzeul Prima Scoala Romaneasca


Patriarhul Daniel va vizita Arhiepiscopia Sibiului 
Brasovul are un nou protopop
© 2007-2015 Copyright Protopopiatul Ortodox Brasov Functioneaza cu aplicatia LOGSite - www.log.ro
Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa.
Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul Protopopiatului Ortodox Brasov.