Prima pagina  |   Noutati  |   Legaturi  |   Parohii Ortodoxe Brasov  |   Contact
Protopopiatul Ortodox Brasov: Protopopiatul Ortodox Brasov este condus de preot Danuț-Gheorghe Benga si cuprinde parohohiile din Brasov si unele din localitatile limitrofe. Protopopiatul Brasov face parte din Mitropolia Ardealului.
Prezentarea protopopiatului Structura administrativa Invatamant teologic Librăria Arhidiecezana
Va aflati aici: Prima pagina > Noutati


Predarea religiei in sistemul de invatamant public, un act de dreptate si o necesitate permanenta
13.02.2008  

NU VREM LICEU FARA DUMNEZEU!

Predarea religiei in sistemul de invatamant public, un act de dreptate si o necesitate permanenta

Prezenta disciplinei Religiei în sistemul de învatamânt public nu reprezinta o inovatie sau un „model românesc”, ci un act de dreptate, bazat pe cultura româneasca europeana, si o necesitate permanenta în procesul nobil de formare moral - sociala a elevilor.

1. RELIGIA — PARTE INTEGRANTA A CULTURII EUROPENE


Integrarea tarii noastre în structurile europene nu poate reprezenta un motiv pentru excluderea Religiei din învatamântul public, sub pretextul armonizarii legislatiei românesti cu normele comunitare. În primul rând, Religia constituie parte integranta si definitorie a culturii europene. Fara cunostintele oferite de acest domeniu, nu putem întelege istoria si cultura acestui continent si nu putem pretui catedralele, manastirile, bisericile, operele de arta vizuala si muzicala în marea lor majoritate inspirate de credinta religioasa. Nu este drept sa stergi, în numele laicitatii, secole de istorie si cultura inspirate de credinta religioasa. Nu putem mutila sufletul Europei, ignorând capodoperele din arhitectura, pictura, sculptura, literatura sau muzica, pentru a sustine o pretinsa emancipare bazata pe vidul spiritual al secularizarii. Nu putem înlocui niciodata valorile constante ale Religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient si antireligios.

Aceasta explica de ce în marea majoritate a tarilor europene, Religia se preda în cadrul sistemului de învatamânt public, având un rol recunoscut si apreciat în societate, cu implicatii profunde în dezvoltarea socio-culturala. În tara noastra nu s-a promovat un „model românesc”, incompatibil cu legislatia europeana. Potrivit Constitutiei României, art. 32 (7), „în scolile de stat învatamântul religios este organizat si garantat prin lege”, asa cum se întâmpla în majoritatea statelor Uniunii Europene. Învatamântul are un caracter confesional în Austria, Grecia, Italia, Polonia, Spania si Germania, iar un specific general în Olanda, Suedia, Norvegia sau Danemarca. Potrivit Legii învatamântului 84/1995, art. 9 (2) si actualului proiect de lege art. 10 (2), (3), elevii din România au dreptul sa nu frecventeze orele de Religie, situatie întâlnita si în Italia, Cehia, Grecia sau Austria, dar Religia este propusa ca parte din curriculum. Astfel, legislatia din România respecta normele europene si promoveaza un sistem de învatamânt comparabil cu cel existent în majoritatea statelor Uniunii Europene.

2. CONTINUITATEA PREDARII RELIGIEI ÎN SCOLILE ROMÂNESTI

Uniunea Europeana încurajeaza prin principiul „unitatii în diversitate” pastrarea identitatii nationale, a traditiilor locale si a valorilor formate de-a lungul secolelor si nu urmareste o nivelare artificiala si sterila, o distrugere a specificului cultural din acest continent. Astfel, anul 2008 a fost proclamat în cadrul institutiilor europene, anul dialogului inter-cultural. În acest context precizam ca, fara exceptie, cultul religios si morala sociala religioasa au marcat cultura tuturor popoarelor europene.

Contributia Bisericii Ortodoxe Române la formarea si la dezvoltarea tezaurului cultural national nu poate fi contestata sau considerata un „fals istoric”, ci a fost clar recunoscuta prin Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor art. 7 (2). Primele scoli si tiparituri, în România, au fost lucrarea Bisericii, iar operele artistice reprezentative si momentele istorice cruciale pun în evidenta rolul Bisericii în crearea, pastrarea si transmiterea valorilor nationale de ordin spiritual, moral si cultural.

Nu trebuie sa uitam ca pâna la momentul adoptarii Legii Instructiunii publice (25 noiembrie/7 decembrie 1864), învatamântul românesc s-a desfasurat aproape exclusiv în cadrul Bisericii, iar în perioada Regulamentului organic, ierarhii Bisericii aveau si atributii de efori ai scolilor. Prin Legea Instructiunii publice din 1864, Religia detinea un loc important atât în cadrul învatamântului primar unde se preda Catehismul (art. 32), cât si în cadrul învatamântului secundar, gimnazial si liceal, unde se preda disciplina numita atunci „Religiunea” (art. 116), din frantuzescul Religion.

Reintroducerea Religiei, dupa anul 1990, în sistemul de învatamânt public la nivel primar, gimnazial si liceal, de unde a fost îndepartata de catre regimul comunist ateu, în anul 1948, în mod fortat si contrar traditiei românesti, reprezinta, deci, un act de reparatie morala si nu o „noutate” sau o decizie pripita. Astfel dupa anul 1990 s-a redat unui popor eminamente religios dreptul de-a fi el însusi prin modul de a-si educa tineretul potrivit identitatii si culturii sale firesti si constante.

3. NECESITATEA PREDARII RELIGIEI PENTRU BINELE COMUNITAtII ROMÂNESTI LOCALE SI NATIONALE

Religia a avut întotdeauna, în cadrul sistemului public de învatamânt un rol important în procesul de formare a competentelor si atitudinilor moral — sociale. Asa cum Geografia ofera cunoasterea configuratiei spatiale a pamântului, esentiala pentru cunoasterea patriei si planetei, iar Istoria ofera cunoasterea succesiunii temporale a generatiilor umane, Religia ofera perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu si oameni, între Creator si creaturi, între persoane si popoare. Prin urmare, studiul Religiei, nu poate lipsi din curriculum sau din programul scolii românesti, tocmai pentru ca studiul Religiei corespunde nevoii comunitatii românesti locale si nationale de a-si pastra bogatia si identitatea spirituala si de a transmite valori permanente tinerei generatii.

Însa, pentru ca Biserica propune, nu impune, valori, Patriarhia Româna respinge orice forma de presiune prin care elevii sunt obligati sa urmeze orele de Religie sau sa participe la slujbe si manifestari religioase. Cu alte cuvinte, întrucât libertatea reprezinta un mare dar oferit de Dumnezeu omului, educatia religioasa trebuie asumata în mod liber, respectându-se dorinta parintilor si a copiilor. În acest sens Biserica a respectat deciziile comunitatilor locale, în conformitate cu articolul 26. (3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care prevede ca „parintii au dreptul de prioritate în alegerea modului de educatie acordata copiilor lor”.

Pe de alta parte, libertatea nu este simpla indiferenta spirituala, ci capacitatea omului de a alege valori spirituale care îmbogatesc viata persoanei si a comunitatii umane. În acest sens valorile oferite de educatia religioasa sunt extrem de necesare, mai ales în aceasta perioada de secularizare a societatii românesti, întrucât ele reprezinta pentru tineri un reper spiritual esential si un liant existential între toate cunostintele teoretice, dobândite prin studiul celorlalte discipline. Valorile cultivate si virtutile încurajate în cadrul orelor de Religie sunt necesare sanatatii spirituale a persoanei si a comunitatii. Religia îl învata pe copil si pe tânar iubirea fata de Dumnezeu si de oameni, credinta, speranta si solidaritatea, dreptatea si recunostinta fata de parinti si fata de binefacatori, darnicia si harnicia, sfintenia vietii, valoarea eterna a fiintei umane, adevarul prim si ultim al existentei, binele comun si frumusetea sufletului profund uman, cultivat si îmbogatit prin virtuti.

Asadar, predarea Religiei în scoala are valente educationale deosebite, prin rolul ei formativ în viata tinerilor, reducând efectele negative ale crizei contemporane de identitate si de orientare, propunând modele viabile de bunatate si sfintenie, si oferind tinerilor repere în viata de familie si în societate. Educatia religioasa reprezinta un factor de stabilitate si de comuniune în societatea româneasca, un izvor sfânt si statornic de inspiratie pentru a apara si promova identitatea spirituala si demnitatea persoanei care traieste azi într-o lume din ce în ce mai pluralista si mai fragmentata din punct de vedere spiritual si social. Religia fiind lumina vietii în comuniune de iubire cu Dumnezeu si cu oamenii, evidentiaza valoarea eterna a faptelor bune, savârsite în timpul limitat al vietii terestre, si promoveaza comuniunea între generatii prin valorile perene ale credintei cultivate si transmise.

Cercetarile sociologice si psiho-pedagogice recente demonstreaza rolul pozitiv al educatiei religioase în procesul de formare a personalitatii tinerilor si, mai ales necesitatea studierii acestei discipline si la nivelul liceului, pentru formarea unor competente si atitudini moral-sociale.

Anii grei ai dictaturii comuniste, cu ateismul ei umilitor impus în scolile de stat contrar vointei unui popor religios ne-au învatat sa nu mai dorim cultura fara credinta, stiinta fara spiritualitate, materie fara spirit cunoastere fara comuniune, filosofie fara speranta, si îndeosebi, scoala fara suflet adica educatie fara religie, mai ales la vârsta întrebarilor existentiale si a formarii spirituale a tinerilor, întelegând ca „sufletul culturii este cultura sufletului”.

Îndeosebi astazi, într-o vreme a individualismului materialist agresiv si a relativismului valorilor morale si sociale, tinerii de liceu au mare nevoie de lumina pentru suflet de modele sfinte si de valori eterne, de iubire curata si speranta sustinuta de rugaciunea Bisericii si de faptele bune ale credintei statornice. Asadar, pentru ca Biserica îi binecuvânteaza pe tineri, se îngrijeste de mântuirea lor si de viitorul societatii românesti, ea nu doreste un liceu fara Dumnezeu, ci afirma, cu tarie, ca ora de Religie este necesara nu numai copiilor, ci si tinerilor din liceu.

Considerat prioritate nationala, învatamântul românesc nu poate fi lipsit de componenta sa religios-morala, dorita si apreciata atât de copii, cât si de parinti.

În acest sens Biserica doreste sa conlucreze cu Statul în transmiterea valorilor spirituale si în formarea moral-sociala a copiilor si tinerilor, militând fervent pentru pastrarea orei de Religie si în liceu.

+ D A N I E L
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Sursa: Mitropolia Ardealului


Noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane va fi publicat in Monitorul Oficial 
Sfanta Liturghie pentru credinciosii surdo-muti din Brasov
© 2007-2015 Copyright Protopopiatul Ortodox Brasov Functioneaza cu aplicatia LOGSite - www.log.ro
Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa.
Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul Protopopiatului Ortodox Brasov.